Cadila Healthcare Limited sau Zydus Cadila, dezvoltatorul primului vaccin ADN din lume aprobat pentru uz uman, intenționează să producă circa 120 de milioane de doze de vaccin ZyCoV-D anual. Reprezentanții companiei au precizat că preparatul ”ar putea fi eficient” și la combaterea altor boli, de exemplu cancer sau HIV.
Vaccinuri genetice
Deși multă lume consideră că vaccinurile moderne sunt de fapt produse ADN, aceasta nu este adevărat. Realitatea este că multe companii experimentează cu vaccinuri și medicamente ADN, însă niciunul nu a fost deocamdată aprobat oficial, comunică Economist.
India a avansat până dincolo de frontiera respectivă și se pregătește să ruleze un program ambițios de marketing atât intern, cât și extern de promovare a ZyCoV-D.
Cum funcționează vaccinul ADN?
Rolul vaccinurilor convenționale este de a instrui un virus să acționeze împotriva semenilor. O formă slăbită sau inactivă a virusului, introdusă în corp, antrenează sistemul imunitar să lupte cu virusul viu care ar putea ajunge în organism. Însă creșterea unei cantități mari de viruși, precum și slăbirea sau extragerea unei părți din el poate fi dificilă, scumpă și de durată, mai ales dacă aceștia continuă să muteze, precizează Organizația Mondială a Sănătății.
Începând cu secolul 20, savanții au încercat să devizeze o modalitate mai simplă de a învăța organismul să lupte cu boala, dezvoltând vaccinuri genetice. Majoritatea acestora au fost utilizați împotriva COVID-ului. Vaccinurile elaborate de Pfizer și Moderna, care fac parte din generația respectivă, folosesc acidul ribonucleic mesager (mRNA sau ARNm în română) – o moleculă care conține instrucțiuni despre cum este produsă o proteină din ARN-ul celulei în nucleu spre așa-numitele fabrici moleculare.
Vaccinurile ADN, pe de altă parte, încep procesul mai devreme. În primul rând, este identificat ADN-ul responsabil de fabricarea proteinei-pivot – partea virusului care îl ajută să se lege de celulă – și transportarea în celulă. ADN-ul este apoi transcris în mRNA, care instruiește celula să producă proteina virală țintă, pregătind sistemul imunitar pentru apărare.
O explicație simplistă ar fi că, în loc să organizeze un training istovitor pentru sistemul imunitar, vaccinul ADN îi oferă organismului toate aptitudinile necesare pe tava – exact cum s-a întâmplat cu Neo din ”Matrix”, care brusc s-a trezit cu supraputeri.
Pro și împotrivă
Vaccinurile ADN și mRNA sunt mai sigure și mai ieftin de fabricat, în comparație cu vaccinurile convenționale – și aceasta e concluzia comunității științifice. De asemenea, ele pot fi ușor adaptate la versiunile mutante ale virușilor. În același timp, preparatele ADN au un avantaj față de preparatele mRNA: ele sunt mai facile la transportare și depozitare, și astfel sunt mult mai potrivite pentru distribuirea în țările sărace, unde infrastructura medicală este mai proastă.
Potrivit reprezentanților Zylus Cadila, ZyCoV-D este păstrat la temperaturi între 2°C și 8°C, dar a arătat o stabilitate bună și la temperatura de 25°C într-o perioadă de cel puțin trei luni. Vaccinul companiei Pfizer, de exemplu, necesită temperaturi sub -80°C.
Rezultatele preliminare din faza a 3-a de testări clinice în India au arătat că ZyCoV-D este eficient în proporție de 66.6% la prevenirea cazurilor simptomatice, în comparație cu eficiența mai mare a Pfizer-ului la tratarea mai ales a variantei Delta, însă oricum oferă o anumită protecție.
ZyCoV-D va fi administrat în trei doze și poate fi injectat și adolescenților cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani, potrivit dezvoltatorului.
Cadila Healthcare Limited sau Zydus Cadila, dezvoltatorul primului vaccin ADN din lume aprobat pentru uz uman, intenționează să producă circa 120 de milioane de doze de vaccin ZyCoV-D anual. Reprezentanții companiei au precizat că preparatul ”ar putea fi eficient” și la combaterea altor boli, de exemplu cancer sau HIV.
Vaccinuri genetice
Deși multă lume consideră că vaccinurile moderne sunt de fapt produse ADN, aceasta nu este adevărat. Realitatea este că multe companii experimentează cu vaccinuri și medicamente ADN, însă niciunul nu a fost deocamdată aprobat oficial.
India a avansat până dincolo de frontiera respectivă și se pregătește să ruleze un program ambițios de marketing atât intern, cât și extern de promovare a ZyCoV-D.
Cum funcționează vaccinul ADN?
Rolul vaccinurilor convenționale este de a instrui un virus să acționeze împotriva semenilor. O formă slăbită sau inactivă a virusului, introdusă în corp, antrenează sistemul imunitar să lupte cu virusul viu care ar putea ajunge în organism. Însă creșterea unei cantități mari de viruși, precum și slăbirea sau extragerea unei părți din el poate fi dificilă, scumpă și de durată, mai ales dacă aceștia continuă să muteze.
Începând cu secolul 20, savanții au încercat să devizeze o modalitate mai simplă de a învăța organismul să lupte cu boala, dezvoltând vaccinuri genetice. Majoritatea acestora au fost utilizați împotriva COVID-ului. Vaccinurile elaborate de Pfizer și Moderna, care fac parte din generația respectivă, folosesc acidul ribonucleic mesager (mRNA sau ARNm în română) – o moleculă care conține instrucțiuni despre cum este produsă o proteină din ARN-ul celulei în nucleu spre așa-numitele fabrici moleculare.
Vaccinurile ADN, pe de altă parte, încep procesul mai devreme. În primul rând, este identificat ADN-ul responsabil de fabricarea proteinei-pivot – partea virusului care îl ajută să se lege de celulă – și transportarea în celulă. ADN-ul este apoi transcris în mRNA, care instruiește celula să producă proteina virală țintă, pregătind sistemul imunitar pentru apărare.
O explicație simplistă ar fi că, în loc să organizeze un training istovitor pentru sistemul imunitar, vaccinul ADN îi oferă organismului toate aptitudinile necesare pe tava – exact cum s-a întâmplat cu Neo din ”Matrix”, care brusc s-a trezit cu supraputeri.
Pro și împotrivă
Vaccinurile ADN și mRNA sunt mai sigure și mai ieftin de fabricat, în comparație cu vaccinurile convenționale – și aceasta e concluzia comunității științifice. De asemenea, ele pot fi ușor adaptate la versiunile mutante ale virușilor. În același timp, preparatele ADN au un avantaj față de preparatele mRNA: ele sunt mai facile la transportare și depozitare, și astfel sunt mult mai potrivite pentru distribuirea în țările sărace, unde infrastructura medicală este mai proastă.
Potrivit reprezentanților Zylus Cadila, ZyCoV-D este păstrat la temperaturi între 2°C și 8°C, dar a arătat o stabilitate bună și la temperatura de 25°C într-o perioadă de cel puțin trei luni. Vaccinul companiei Pfizer, de exemplu, necesită temperaturi sub -80°C.
Rezultatele preliminare din faza a 3-a de testări clinice în India au arătat că ZyCoV-D este eficient în proporție de 66.6% la prevenirea cazurilor simptomatice, în comparație cu eficiența mai mare a Pfizer-ului la tratarea mai ales a variantei Delta, însă oricum oferă o anumită protecție.
ZyCoV-D va fi administrat în trei doze și poate fi injectat și adolescenților cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani, potrivit dezvoltatorului.
Cine mai face vaccinuri ADN?
Zylus Cadila nu este singura companie farmaceutică care a experimentat cu vaccinuri ADN. Compania Inovio din SUA este pe ultima sută de metri cu testarea unui vaccin similar propriu. Universitatea din Osaka colaborează cu AnGes și Takara Bio, ambele din Japonia, în același domeniu.
Vaccinurile convenționale predomină în prezent și sunt utilizate pentru prevenirea unui număr mare de boli, inclusiv rujeola, oreion, rubeola, virusul gripal sezonier, tetanos, poliomielita, hepatita B, cancerul de col uterin, difteria, pertussis, etc. Cercetătorii afirmă că viitorul aparține, totuși, vaccinurilor genetice, care pe lângă avantajele sus-menționate vor fi aplicabile la combaterea / prevenirea bolilor multiple.
Zylus Cadila nu este singura companie farmaceutică care a experimentat cu vaccinuri ADN. Compania Inovio din SUA este pe ultima sută de metri cu testarea unui vaccin similar propriu. Universitatea din Osaka colaborează cu AnGes și Takara Bio, ambele din Japonia, în același domeniu.
Vaccinurile convenționale predomină în prezent și sunt utilizate pentru prevenirea unui număr mare de boli, inclusiv rujeola, oreion, rubeola, virusul gripal sezonier, tetanos, poliomielita, hepatita B, cancerul de col uterin, difteria, pertussis, etc. Cercetătorii afirmă că viitorul aparține, totuși, vaccinurilor genetice, care pe lângă avantajele sus-menționate vor fi aplicabile la combaterea / prevenirea bolilor multiple.