Tendințele anului 2022


Criza provocată de pandemia Covid-19 a schimbat lumea pentru totdeauna și anul 2022 va ilustra imagini mai clare ale noii realități. Virusul SARS-CoV-2 încă nu va pleca pentru totdeauna, dar nu va mai reprezenta un pericol public, și asta datorită vaccinurilor eficiente, campaniei de vaccinare obigatorie, și imunității colective dobândite.

Dar în timp ce Covid-19 se va retrage în planul doi, alte probleme vor fi scoase în evidență. NewsCafe a analizat câteva tendințe ale anului viitor în baza rapoartelor oficiale și publicațiilor independente.

Pandemia se va reduce la endemie, adică cazuri sporadice de infecție în regiuni izolate, datorită noilor vaccinuri antivirale, tratamentelor mai eficiente, campaniilor de vaccinare obligatorie și imunității colective dobândite după boală. În țările dezvoltate, virusul SARS-CoV-2 nu va mai prezenta un pericol pentru viața umană și maladia se va retrage spre țările sărace.

Savanții vor putea în anul viitor să trateze o serie de boli neurologice, cu ajutorul implanturilor. Malaria și hemofilia ar putea fi ținute sub control, în sfârșit, cu ajutorul unor noi medicamente, care așteaptă aprobări oficiale pentru a fi livrate pacienților.

Acțiuni pentru climă. După adoptarea la Glasgow a strategiei de decarbonizare, liderii mondiali occidentali trebuie să coopereze cu China și alte țări care poluează grav atmosfera, ceea ce în condițiile rivalității geopolitice pare a fi imposibil. Numărul incendiilor, inundațiilor și valurilor de căldură se va majora.

Știința va recurge la șiretlicuri inovaționale pentru a încetini procesul de încălzire globală. De genul celui planificat de o echipă de cercetare a Universității Harvard, care intenționează să lanseze aerostate la altitudine înaltă pentru a împrăștia praf care ar trebui să rarefieze radiația solară.

Economia va suferi transformări radicale. Aici urmează a fi menționate câteva aspecte care vor lăsa amprente adânci în cultura afacerilor.

Piața muncii. Lucrul online, după ce a devenit o obișnuință, ar putea deveni o normă. Sesiunile de lockdown au încetinit mobilitatea forței de muncă și practic au stopat imigrația în țările dezvoltate. Deficitul de muncitori va putea fi compensat parțial prin automatizarea joburilor. Astfel, piața muncii poartă semnele de hibridizare.

Impozitele și inflația. Perturbarea comerțului la nivel mondial și cererea mare pentru resurse energetice vor împinge prețurile în sus. Pe de altă parte, obligațiile asumate de guverne privind încetinirea încălzirii globale au în spate și o notă de plată cu multe zerouri, iar plățile pot fi onorate prin majorări de impozite.

Imperiile ”tech”. Europa și America încearcă de mulți ani să limiteze influența giganților IT, dar nu prea au succese de a încetini creșterea lor sau a-i face buni de plată pentru programele sociale și ecologice, încurajând totodată inovația și competiția. În China și Rusia companiile din domeniul tehnologiei informației au fost pur și simplu puse sub controlul statului – în primul caz este vorba de dorința Beijingului de a canaliza efortul spre atingerea unui avantaj tehnologic geostrategic, fără a ”pierde timpul” la dezvoltarea de jocuri sau magazine online, iar în celălalt caz este vorba de dorința Moscovei de a nu conserva activismul politic și civic al populației.

Rămâne de văzut care metodă va oferi rezultate mai bune.

Era cripto valutelor. Numărul de valute digitale se va înmulți ca ciupercile după ploaie, iar autoritățile vor face pași mai fermi pentru a reglementa operațiunile cripto prin legislații în domeniul dat. Totodată multe bănci centrale sunt tentate să lanseze propriile monede electronice, centralizate, care vor concura cu monedele decentralizate. Pe piața finanțelor se vor înghesui trei grupuri de actori: platformele cripto/blockchain, firmele IT tradiționale și băncile naționale. În orice caz, toată lumea va efectua tranzacțiile din aplicații. 

După ce China a băgat în ilegalitate toate valutele digitale, SUA ar putea fi marele câștigător pe această piață, cu condiția că autoritățile vor începe s-o reglementeze. 

Transportul și călătoriile. Deși multe țări și-au revenit din pandemie și s-au deschis pentru călători, jumătate din businessul turistic s-a închis pentru totdeauna. Unele țări, de exemplu China sau Australia, sau Noua Zeelandă, au adoptat strategia ”zero covid”, ceea ce înseamnă că vor menține restricțiile de călătorie. Totuși, după eventuală retragere a pandemiei turismul pe continentele european și nord-american va cunoaște un boom puternic. Una dintre destinațiile preferata va deveni Asia de Sud-Est.

Cel mai afectat este transportul aerian, care însă va beneficia în urma comenzilor de livrare a mărfurilor, care sunt în creștere. Deși transportul maritim va rămâne un mijloc important în comerțul mondial, cel mai mare producător din lume – China – este pus pe pauză din cauza conflictului economic cu SUA și a măsurilor anti-Covid.

Energetica și sectorul auto. Investițiile în resurse regenerabile se vor majora substanțial dar gazele naturale și petrolul nu vor fi înlocuite în totalitate și nici la viteza cu care speră ecologiștii. Producătorii de vehicule auto vor lansa pe piață mai multe mașini electrice și mai puține mașini cu motor cu ardere internă. Tesla va avea concurenți noi, dar nici companiile cu tradiție nu se vor da bătute, adaptându-se la cererea mare pentru automobile electrice.

Cursa spațială. 2022 va fi anul când numărul de astronauți va crește în progresie aritmetică din rândul persoanelor private, iar industria turismului spațial va primi un imbold financiar din partea investitorilor. Vor lua naștere un noi genuri business – mineritul pe asteroizi și colectarea gunoiului cosmic. Industria cinematografică va turna filme în condiții de zero gravitație. NASA va lovi un asteroid cu o navă-kamikadze. China va finaliza construcția unei noi stații spațiale. Vizitele pe Lună vor fi reluate, iar guvernele și corporațiile ar putea să colaboreze în vederea construcției unei baze pe singurul satelit artificial al planetei noastre.

Situația social-politică va fi marcată de instabilitate și destabilizare.

Ascensiunea regimurilor autoritare și dictatoriale. În timp ce SUA încearcă să mobilizeze țările democratice, rivalitatea cu regimurile autoritare se va intensifica în toate domeniile – economic, tehnologic, militar, politic, cultural-ideologic, etc. Alegerile intermediare în Congresul Statelor Unite ale Americii și congresul Partidului Comunist al Republicii Populare Chineze vor arăta cum vor evolua cele două poluri de putere pe glob și care sistem este mai viabil și mai adaptat la noile realități. Cert este că SUA va rămâne o națiune profund divizată, cu guvern disfuncțional, iar China va spori controlul asupra cetățenilor proprii și va continua expansiunea economică globală.

Uniunea Europeană va trebui să dovedească că este încă un proiect atractiv și este capabilă să reziste atât șantajului energetic, cât și atacului migraționist creat artificial la frontierele de est.

În unele state-membre ale EU vor fi alese noi guverne și tranziția ar putea fi turbulentă.

Federația Rusă, pe de altă parte, a intrat pe faza dictaturii și societatea ar trebui să se aștepte la intensificarea represiilor, cu posibila repetare ulterior a perioadei 1937-1940.

Apărare și conflicte armate. Dezvoltarea unor noi sisteme de luptă va fi strâns legată de cosmos, datorită expansiunii competiției militare pe orbitele Pământului. Rachetele vor fi super-rapide și super-distructive, cu capacitatea de a penetra scuturile de apărare din spațiu. Armatele vor înrola roboți, iar laserele vor fi încredințate programelor de inteligență artificială. SUA, China și Rusia vor deține arme care, eventual folosite împreună, sunt capabile să arunce planeta într-un întuneric nuclear de lungă durată.

Deși nu se prevede vre-un conflict armat internațional, există pericolul unor războaie ”locale” în Africa, Orientul Mijlociu, și chiar în Europa. Este vorba despre Ucraina, asupra căreia planează perspectiva unei invazii din partea Rusiei, și un nou război civil în Bosnia și Herțegovina, care ar putea să se dezmembreze.

Instabilitate politică și proteste. Din cauza restricțiilor economice, propagandei și limitării drepturilor civile, anul 2022 promite să aducă noi valuri de proteste, preponderent în țările democratice. Cetățenii nemulțumiți de gestionarea pandemiei de către guverne, creșterea decalajului de venituri în societate, vaccinarea obligatorie, degradarea ecosistemelor, și problemele sociale nesoluționate ar putea să destabilizeze situația în țările respective.

În anul 2020 numărul de tulburări civile în lume a crescut cu 10%. Un studiu efectuat în perioada 2001-2018 arată că protestele politice culminează, de regulă, după doi ani de la începutul unei epidemii. Pandemia Covid-19 a început la debutul anului 2020.

Surse: The Economist, Foreign Affairs, NASA, Business Insider, Novaya Gazeta



Sondaj

Do you support the cull of elephants to save starving humans?

View all
YES
NO