Un inovator trebuia să devină miltimiliardar, dacă nu renunța la taxele de licență pentru invenția sa.

Inginerul-mecanic suedez Nils Bohlin este creditat, pe bună dreptate, drept una din persoanele ce putea să se laude cu cele mai multe vieți salvate la nivel global.

În anul 1959, Bohlin a propus o metodă inovativă de securizare a conducătorilor auto și pasagerilor: este vorba despre centura de siguranță cu trei puncte de cuplare – de scaun și de caroseria vehiculului, care este prezentă și astăzi în fiecare autovehicul, fără schimbări structurale sau de design.

Fiind angajat al producătorului de mașini suedez Volvo (1958-1985), el a elaborat un design nou de centură și a propus cuplarea acesteia în trei puncte. În perioada respectivă cuplarea centurii de siguranță era extrem de nepopulară, iar dotarea vehiculelor cu centuri era opțională. Centurile folosite de companiile constructoare auto au fost, totodată, nesigure, având doar două puncte de cuplare.

Inginerul Nils Bohlin în 1963. Imagine: Volvo

Drept rezultat, numărul de accidente rutiere soldate cu moartea și traume grave a fost destul de mare – peste 50%, iar în cazul vitezelor excesive mai mult de 80%, potrivit datelor statistice. Tabloul se înrăutățea de la an la an datorită unui număr în creștere a mașinilor, cu indicatori mai generoși de viteză.

Volvo a fost primul producător care a adoptat centura de siguranță cu 3 puncte de cuplare la toate automobilele, cu începere din anul 1963, și a convins – împreună cu inventatorul – toate celelalte companii să echipeze automobilele proprii cu centura Bohlin.

Procesul de convingere a fost anevoios, în pofida faptului că licența pentru utilizarea centurii Bohlin a fost oferită cu titlu gratuit. Inventatorul și colegii lui au analizat datele statistice la nivel național și regional pentru a demonstra că centura de siguranță într-adevăr poate salva viața și că cea propusă de Volvo era cea mai bună.

Compania a efectuat sute de experimente, inclusiv cu participarea unor piloți de curse renumiți, pentru a demonstra necesitatea purtării centurii de siguranță, și a distribuit rezultatele concurenților în cadrul întrunirilor cu managerii sau a prezentărilor publice.

Centura cu 2 puncte de cuplare

Nils Bohlin nu este inventatorul centurii de siguranță, cum cred unii. Până la inovația sa producătorii auto utilizau centura în 2 puncte, fiind vorba despre o curea prinsă scaun, care avea o serie de lacune. În primul rând, pelvisul uman este articulat și o singură curea nu reține trunchiul, lăsând pasagerii vulnerabili la leziuni severe ale capului, pieptului și coloanei vertebrale în caz de coliziune. În al doilea rând, centura era pozitionata prost și putea zdrobi organele interne la impact.

Deoarece o astfel de cuplare era foarte incomodă și fără mare efect, oamenii pur și simplu refuzau să le folosească, considerând (greșit) că pericolul este mai mare ”cu” decât ”fără” centură. Acesta a fost motivul principal pentru care șoferii refuzau să se cupleze.

Volvo recunoaște că nici în Suedia obișnuința de a cupla centura de siguranță nu a prins rădăcini peste noapte: dacă în anul 1965 doar 25% dintre conducători își puneau cureaua, cota de 90% a fost atinsă abia în 1975. Curios este că la mașinile de curse centura de siguranță era prezentă – și obligatorie de cuplat – încă din anii 1910-12.

Astăzi este o raritate să vezi un conducător auto fără să fi cuplat centura în țările industrializate. În majoritatea statelor lumii cuplarea a devenit obligatorie prin lege. Mai mult – în Uniunea Europeană, SUA și alte țări ea a devenit obligatorie chiar și pentru pasageri, proprietarii auto fiind amendați pentru nerespectarea acestei condiții.

Cel mai cunoscut caz legat de nerespectarea regulilor de către pasageri este moartea prințesei Diana, care a fost zdrobită într-un accident rutier la Paris în anul 1997.

Anual cel puțin 20.000 de oameni scapă cu viață în accidente rutiere datorită centurilor de siguranță, practic întotdeauna fiind vorba despre modelul Bohlin. Volvo a estimat că peste 1 milion de oameni, după cele mai modeste calcule, au fost salvați de centurile de siguranță în primele 4 decenii de la prima utilizare.

Câți bani a făcut Volvo și Bohlin

Deoarece Nils Bohlin a fost un angajat al companiei Volvo, ultima a patentat inovația pe numele ei, inginerul având dreptul să pretindă la un comision din sumele care urmau să fie acumulate în rezultatul comercializării licenței de utilizare.

Într-o perioadă standard de valabilitate de 20 de ani, drepturile de monopol le-ar fi adus miliarde de dolari și krone grație legilor de protecție a patentelor. Un minim de $1 pentru fiecare autovehicul vândut doar în Statele Unite în anul 1970, de exemplu, ar fi rezultat în peste $8,2 milioane de dolari. În realitate taxele de licență sunt de cel puțin 10 ori mai mari.

Volvo și Bohlin, însă, au decis să ofere inovația gratuit tuturor producătorilor de autovehicule, punând mai presus viața decât banul. Pe de altă parte, ar fi incorect de afirmat că Volvo n-a câștigat nimic de pe urma inovației. Securitatea la trafic a devenit un argument greu la cumpărarea unui automobil și datorită centurii lui Bohlin compania suedeză a raportat venituri de $1 miliard către anul 1978. În acel an, în lume au fost vândute peste 40 de milioane de autovehicule.

În anul 2014, Tesla Motors a lui Elon Musk a făcut un gest similar: toate patentele privind producerea de baterii electrice, înregistrate pe numele companiei, au fost oferite gratuit tuturor concurenților.
Nils Bohlin a primit multiple onoruri de-a lungul vieții. S-a stins din viață în anul 2002, la vârsta de 82 de ani. Mașinile sub marca Volvo sunt și astăzi recunoscute drept cele mai sigure în lume.

Surse: Volvo, Statista, Wikipedia

Vom aprecia un share la acest articol!