Din totalul de circa 28.000 de asteroizi care orbitează Soarele în apropiere de planeta noastră, 2.200 sunt catalogate drept ”obiecte cu risc potențial”, care teoretic ar putea într-un viitor să intre în coliziune cu Pământul.

Cu ajutorul tehnologiilor noi, numărul de asteroizi descoperiți crește cu 3.000 în fiecare an și sarcina Centrului pentru Studiul Obiectelor în Apropierea Pământului (Center for Near Earth Object Studies sau CNEOS) din California, SUA, este să calculeze traiectoriile și vitezele cu care se mișcă acestea. 

Recent, CNEOS a pus în funcțiune un sistem de generație nouă pentru monitorizarea asteroizilor și cometelor, Sentry-II, proiectat pentru a evalua cu o precizie mai mare probabilitatea ciocnirii obiectelor cosmice periculoase cu Terra. Noul sistem va înlocui un sistem vechi, Sentry-I.

În pofida crezului popular precum că asteroizii sunt obiecte cu traiectorii imprevizibile în jurul sistemului solar, realitatea este că aceste obiecte se supun legilor fizicii și orbitează Soarele pe rute bine cunoscute. Uneori orbita lor se intersectează cu orbita Pământului și este lesne de calculat care este probabilitatea unei ciocniri (astronomii utilizează programe sofisticate pentru astfel de operațiuni).

Uneori, totuși, traiectoriile se schimbă.

De ce unii asteroizi își schimbă traiectoria și viteza

Mișcarea asteroizilor depinde de câțiva factori. Primul și cel mai important este atracția gravitațională a stelei, urmată de gravitația planetelor din sistemul solar. Alt treilea factor este energia Soarelui, care transmite căldură asteroizilor pe partea ce se află în bătaia stelei. 

Deoarece asteroizii se rotesc, după ce ajunge în umbră suprafața încălzită emană căldura captată în spațiu și astfel se formează o mică propulsie, care influențează viteza și traiectoria asteroizilor pe termen lung – vorbim despre decenii sau secole. Fenomenul este cunoscut ca ”Efectul lui Iarkovski”, în cinstea savantului rus de origine poloneză Ivan Iarkovski, care a descris mecanismul respectiv în anul 1900.

Sistemul precedent, Sentry-I, nu putea lua în calcul anume Efectul lui Iarkovski, obligând savanții să facă calculele și să analizeze datele ”în regim manual”, și NASA a decis să-l pensioneze.

Agenția americană speră că Sentry-II va putea calcula cu exactitate traiectoriile asteroizilor Apophis, Bennu, 1950 Da – considerate cele mai periculoase în prezent. Sentry-II va fi asistat de naveta DART, care a fost deja trimisă în spațiu în noiembrie curent pentru un randez-vous cu asteroidul Dimorphos. 

CNEOS este gestionat de Laboratorul pentru Propulsie Jet din cadrul NASA. Calculele prezentate de această organizație arată că șansele coliziunii cu un asteroid sunt de 1 la 10 milioane.

Studiul cu descrierea modului cum funcționează Sentry-II a fost publicat în Astronomical Journal.