Autoritățile germane suspectează compania lui Pavel Durov de tolerarea propagandei anti-vaccinare, dar problema ar putea fi mult mai gravă.

În Germania sunt peste 5 milioane de utilizatori ai serviciului de mesaje instante Telegram, care este deseori privit ca alternativa la WhatsUp, messenger-ul popular al companiei Meta.

În ultimul timp Telegram dă mari bătăi de cap forțelor de ordine datorită faptului că a devenit o platformă folosită frecvent de grupările marginale și radicale, în special de cei care se împotrivesc vaccinării.

Dacă în trecut politicienii germani se limitau la avertizări la adresa Telegram, după ce un canal chat cu denumirea ”Dresden Offlinevernetzung” a publicat la începutul lunii decembrie apeluri de răfuială fizică cu prim-ministrul landului Saxonia, Michael Kretschmer, posibilitatea de restricționare a mesenger-ului a prins un contur mai pronunțat, scrie Deutsche Welle. 

Kretschmer a devenit ținta atacurilor pentru decizia de a impune măsuri severe de carantinare în Saxonia, în legătură cu pandemia COVID-19, iar Telegram a fost principalul mediu de difuzare a chemărilor la violență împotriva politicienilor care susțin campania de imunizare. Kretschmer a mai declarat că Telegram trebuie blocat pentru abuzuri, în special pentru ațâțarea la ură, iar Apple și Google ar trebui să elimine aplicația din magazinele lor.

Proteste anti-vaccinare în Germania, organizate prin mobilizare pe Telegram. Imagine: Deutsche Welle

Polițiștii detașați la domiciliul persoanelor care au publicat astfel de chemări, în suburbia Heidenau a Dresdenului, au depistat piese pentru arme de foc și arme artizanale.

Presa germană a fost dură cu Telegram. ”Telegram scuipă pe legile germane. E timpul ca politicienii să se implice. […Telegram] este o mlaștină care trebuie secată”, a scris ziarul FAZ, cu referire la refuzul companiei de a modera conținutul. 

În Italia, la sfârșitul lunii noiembrie, a fost reținut un grup de persoane care vindea certificate verzi false prin intermediul unui canal pe Telegram.

Conexiunile cu FSB

Semnale precum că messengerul dezvoltat de rusul Pavel Durov pare să fie un mediu similar cu Parler, care a fost utilizat în SUA pentru mobilizarea suporterilor lui Donald Trump să ia cu asalt sediul Congress-ului, vin și din alte state-membre ale Uniunii Europene, ceea ce alimentează suspiciunile precum că aplicația este o armă a Rusiei împotriva Occidentului.

Aceste suspiciuni au apărut pentru prima dată după ce Roskomnadzor, autoritatea de reglementare informațională din Federația Rusă, brusc a deblocat Telegram în iunie 2020, după doi ani de conflicte cu proprietarul messenger-ului, fără consecințe juridice pentru Durov pentru refuzul de a preda”cheile de criptare” Serviciului Federal de Securitate (FSB).

Agenția rusească Interfax a scris tranșant, cu referire la surse din guvern, că Durov și FSB au o înțelegere secretă și legea adoptată de Duma de Stat în aceeași lună cu privire la deblocarea Telegram pe teritoriul Rusiei este o dovadă în plus. Durov a admis că a ajuns la o înțelegere amiabilă cu autoritățile, dar nu a precizat despre ce este vorba. 

Tineri radicalizați în Rusia la un marș de protest în susținerea Telegram. Imagine: TASS

Însă penalizarea Telegram-ului nu va fi un lucru ușor. Potrivit specialistului în drept informațional Matthias Kettemann de la Institutul de Cercetări Media din Leibnitz, prima problemă este că Telegram are o reputație de canal de alternativă anume pentru faptul că are minimum moderare. Doi, aplicația este înregistrată drept messenger, nu rețea socială. Or, legile din Germania obligă rețelele de socializare să modereze conținutul și să elimine mesajele care incită la ură și violență.

Serviciile de mesaje instante însă nu cad sub incidența legii anti-propagandă, adoptate în 2018, și astfel nu sunt împovărate cu obligația de a modera conținutul.

”În Telegram vom găsi conținut pe care Facebook sau Twitter l-ar fi șters imediat”, a subliniat expertul, citat de Deutsche Welle, cu referire la faptul că cele două rețele filtrează masiv informațiile false despre COVID-19.

Care sunt soluțiile?

Mulți ani autoritățile germane au dat din mâini a neputință, însă în primăvara anului 2021 Ministerul Justiției de la Berlin a acționat compania Telegram în judecată în virtutea faptului că influența aplicației este comparabilă cu impactul unei rețele sociale. Multe canale publice din Telegram au audiențe foarte mari și mesajele pot fi postate în mod anonim, și astfel aplicația funcționează ca o rețea socială.

Deocamdată dosarul bate pasul pe loc, deoarece este dificil de a trage la răspundere proprietarul aplicației, care și-a mutat sediul operațional al firmei în Dubai, Emiratele Arabe Unite. Ministrul Justiției din Germania, Nancy Faeser, citată de publicația Zeit, a confirmat că Telegram nu a reacționat până în prezent la avertismentele guvernului german și a promis măsuri dure.

Pavel Durov la negocieri cu unul din principii EAU. Imagine: TheNational.com

Nu este clar dacă autoritățile EAU au fost contactate sau au acceptat să ofere asistență în vederea urmăririi penale a unei companii care este de fapt investitor în această monarhie cu regim autocratic de guvernare.

În aceste condiții examinarea dosarului s-ar putea lungii până la câțiva ani. Unii politicieni speră că lucrurile se vor mișca mai rapid dacă va fi adoptată Legea cu privire la Serviciile Digitale, care este acum examinată în Parlamentul European. Însă și acest proces ar putea dura câteva luni, atenționează juriștii. 

O altă soluție ar fi exercitarea presiunii asupra firmelor de care depinde serviciul Telegram, cum a fost și în cazul cu Parler, adică expedierea unei solicitări oficiale la Apple și Google de a elimina Telegram din magazinele lor din cauza refuzului de a modera conținutul.

O eventuală blocare ar afecta utilizatorii care nu sunt certați cu legea și ar fi totodată ilegală, deoarece îngrădește dreptul cetățenilor la libera exprimare. Pe de altă parte, Roskomnadzor practica deconectarea adreselor IP prin care Telegram migra, doar că măsura a fost ineficientă.

Rămâne de văzut care va fi răspunsul autorităților germane și reacția altor țări UE la abuzurile comise prin intermediul acestui messenger popular.

Potrivit unui sondaj publicat în luna curentă de institutul de cercetări INSA, 76% din nemți se pronunță pentru ca rețelele sociale și serviciile de mesaje instante să șteargă conținutul nociv, iar 11% au fost împotrivă. Mai mult de jumătate din respondenți vor ca autorii să se identifice cu nume reale.

Un studiu al Fundației Friedrich Naumann din 2020 (disponibil în română aici) oferă o imagine exhaustivă despre rolul messenger-ilor și rețelelor sociale în campaniile de dezinformare în Germania și la nivel european.

Situl de contorizare a aplicațiilor BusinessofApps.com estimează numărul utilizatorilor activi în Telegram la 500 de milioane lunar. Alte surse oferă alte cifre. 

Potrivit publicației TheVerge, când rețeaua Facebook și WhatsUp au intrat offline pentru mai bine de 6 ore, în octombrie 2021, în Telegram s-au înregistrat circa 70 de milioane de utilizatori noi – și asta într-o singură zi. Meta lui Mark Zuckerberg, care gestionează Facebook și WhatsUp, nu a oferit explicații credibile despre cauzele defecțiunilor tehnice. 

Telegram a fost creat de frații Pavel și Nikolai Durov în anul 2013, în Russia, ca alternativă la aplicația WhatsUp.

Pavel Durov la prezentarea unui film documentar despre Pavel Durov. Imagine: TechCrunch