Baza militară americană din Cuba, unde există o închisoare pentru prizonierii de război, este deja renumită datorită numeroaselor abuzuri în domeniul drepturilor omului și lipsa de transparență, iar din vara anului 2023 justiția va face un pas înapoi, rezultă dintr-un articol publicat recent de New York Times.
Având o istorie de peste 20 de ani, închisoarea din Guantánamo este locul unde militarii și serviciile secrete americane dețin prisonierii războaielor din Irak și Afghanistan și persoanele suspectate de terorism, inclusiv persoanele acuzate de organizarea atacurilor din 11 septembrie 2001 în SUA. Printre aceștia este și Khalid Shaikh Mohammed, unul din presupușii lideri ai rețelei jihadiste mondiale.
Prima sală de judecată (construită în 2008) are o galerie pentru public, doar că cei care urmăresc procesul de judecată în direct aud înregistrarea audio cu o întârziere de 40 de secunde, timp în care judecătorul sau reprezentantul serviciilor speciale – de obicei CIA – poate ordona să fie excluse anumite fragmente din înregistrare, sub pretextul protejării informațiilor secrete.
Cea de-a doua sală va fi construită din containere modulare – asamblate în SUA – și va costa contribuabilii americani $4 milioane. Ea nu va avea o galerie pentru doritorii de a urmări procesul. În schimb autoritățile le vor propune o înregistrare video într-o clădire separată, care nu există deocamdată în proiectul de construcție. Doar persoanele autorizate vor putea să fie prezente în noua sală de judecată.
Sursa citată notează că această nouă restricție se înscrie în șirul de acțiuni antidemocratice pe care Pentagonul și CIA le-au întreprins în anii precedenți, inclusiv interdicția de a fotografia locurile unde anterior erau primiți vizitatorii ordinari și închiderea accesului în închisoare pentru jurnaliști.
Decizia de a construi o sală de justiție improvizată la Guantánamo a fost luată înainte de inaugurarea în calitate de președinte a lui Joe Biden, care a promis să închidă închisoarea din partea de sud-est a Cubei.
Amnesty International și Human Rights Watch au criticat în repetate rânduri guvernul SUA pentru devierea de la standardele democratice, în special pentru cazurile de torturare sistematică a prisonierilor și lipsirea lor de dreptul la apărare eficientă.
Cu toate acestea, fostul lider american Donald Trump a semnat în 2018 un decret care a prelungit operarea închisorii din Guantánamo Bay o perioadă nedeterminată – decretul fiind valabil și astăzi. La închisoare de pe teritoriul bazei sunt în prezent deținute circa 40 de persoane, potrivit militarilor, dar numărul exact nu poate fi confirmat din surse independente.
Guvernul Republicii Cuba consideră că SUA ocupă Guantánamo Bay ilegal, deoarece acordul ce permite prezența militară americană pe insulă a fost anulat încă în anul 1934.