Descoperit în decembrie 2020 de către astronomi cu ajutorul telescopului Pan-STARRS 1 din Hawaii, asteroidul 2020 XL5 a fost recunoscut abia în ianuarie 2022 ca fiind un obiect troian de tip C din clasa Apollo.

Roca cu diametrul de 1.180 de metri este a două după 2010 TK7 care se rotește în jurul Soarelui pe orbita planetei noastre. Tip C înseamnă că este bogat în carbon, Apollo înseamnă că intersectează orbita Pământului, iar ”troian” este genericul corpurilor cosmice care urmează orbita unei planete.

Un grup de savanți din Spania, Italia, SUA, Chile, Polonia, Brazilia, Germania și Canada a publicat rezultatele cercetării cu privire la 2020 XL5 în revista Nature Communications. 

Liderul echipei, Toni Santana-Ros de la Universitatea Alicante din Spania, notează că asteroidul 2020 XL5 va menține actuala orbită cel puțin 4.000 de ani, după care se va desprinde de Sistemul Solar și se va pierde în spațiu. Aceeași soartă îl așteaptă pe asteroidul 2010 TK7, care are dimensiunea circa 300 de metri, doar că asta se va întâmpla peste 15.000 de ani, potrivit calculelor astronomilor.

Asteroizii troieni, deși împart calea parcursă de planete sau corpuri mai mari, nu urmează în mod obligatoriu orbita exactă, dar trec prin două regiuni stabile din punct de vedere gravitațional prin care conduc și urmăresc planeta.

Aceste regiuni sunt cunoscute drept puncte Lagrange (imagine mai jos), unde atracțiile gravitaționale ale planetei și ale Soarelui se echilibrează perfect cu forța centripetă a oricărui corp mic din acea zonă, pentru a-l menține în loc.

Astfel, 2020 XL5 are faze de apropiere de Marte și intersectează orbita lui Venus la o distanță de 4,1 milioane de kilometri. Cea de-a două planetă de la soare într-un final va destabiliza orbita asteroidului, care își va schimba traiectoria și cel mai probabil va fi ”aruncat” în spațiu.

Distanța minimă de apropiere dintre Pământ și 2020 XL5 este de 102 milioane de kilometri.

Orice sistem stelar sau planetar compus din două corpuri are 5 puncte Lagrange, fie că este vorba despre Pământ și Lună sau Soare și Pământ.

Pământul nu este singura planetă cu troieni în Sistemul Solar. Jupiter, de exemplu, are cel puțin 11.000 de asteroizi troieni, Neptun are 32, Marte are 9, iar Uranus doar 1.

Cu ajutorul telescopului SOAR din Chile, astronomii au putut afla și vârsta aproximativă a lui 2020 XL5: peste 4.4 miliarde de ani, adică la fel de vechi ca și planetele din jurul stelei noastre.

Observarea asteroizilor troieni oferă informații noi despre structura și istoria Sistemului Solar.

Deveniți finanțator al sitului de noutăți din știință și tehnologii, vom recunoscători pentru orice suport financiar. Conturile noastre la Banca Transilvania:

În lei: RO03BTRLRONCRT0490900501
În euro: RO50BTRLEURCRT0490900501

Beneficiar: Rudeana SRL-D
Scopul: donație, acces la conținut, suport mass media

Vă mulțumim!