Continuare. Prima parte este aici. 

În 1939, Albert Einstein i-a scris președintelui Franklin Roosevelt o scrisoare, care mai târziu avea să devină celebră. În ea, autorul teoriei relativității a cerut de fapt ca Statele Unite să înceapă lucrările la crearea unei bombe atomice. În caz contrar, a explicat Einstein, Germania lui Hitler va crea mai devreme această armă mortală și soarta lumii va fi pecetluită.

Stephen Hawking este Einsteinul timpurilor noastre, dar în aceste zile nimeni nu mai expediază scrisori președinților. Nici președinții nu mai sunt la fel, și – la urma urmei - ce pot face ei?

În 2014, Hawking a făcut o predicție înfricoșătoare pentru BBC: „Dezvoltarea inteligenței artificiale cu drepturi depline ar putea însemna sfârșitul rasei umane”.

Elon Musk a comentat pe marginea acestui subiect într-o postare pe Twitter: „Trebuie să fim extrem de atenți cu inteligența artificială. Potențial, este mult mai periculos decât focoasele nucleare.”

Deja în 2015, Elon Musk a fondat compania non-profit OpenAI, scopul acesteia fiind crearea unei inteligențe artificiale deschise și prietenoase oamenilor, spre deosebire de „inteligența artificială rău intenționată” la care se crede că lucrează toți ceilalți - de la Sergey Brin lui Raymond Kurzweil. Deci, în această poveste, pe lângă Einsteinul modern, există și un Robert Oppenheimer.

Musk a purtat discuții cu zece experți de top în inteligență artificială. Nouă dintre ei au acceptat să se alăture proiectului caritabil: și-au părăsit funcțiile de conducere și salariile fabuloase pentru a încerca să salveze lumea. Și numărul acestor Robin Hood, trebuie de menționat, crește constant. Da, OpenAI al lui Elon Musk este noul Proiect Manhattan.

Deci, cine este Einsteinul modern și cine este Oppenheimer este clar. Dar cine sunt Hitler și Heisenberg? Și care este esența acestei noi arme? Cum va funcționa? Și cum se va termina totul?

***

Ați auzit probabil despre programul TV „Jocul tău” (un copy-paste al formatului american ”Jeopardy”). Este pentru șmecheri inteligenți de clasă înaltă. Din anul 2011, însă, toți ca unul au pierdut acest joc în fața supercomputerului IBM Watson. Watson nu doar știe toate răspunsurile (probabil că nu este prea dificil, având acces liber la Internet), el a învățat să înțeleagă întrebările: să facă distincția între subtext, metaforă, joc de limbaj etc., etc.

Deci, este destul de rezonabil să punem întrebarea: poate oare supercomputerul IBM Watson gândi? Creatorul lui Watson, David Ferrucci, răspunde literalmente în felul următor: „Poate un submarin să înoate?” Nu vă grăbiți să citiți mai mai departe – faceți o pauză să simțiți ironia în această propoziție.