După declarația respectivă prețul gazului în Europa a crescut până la $1.480 pentru mia de metri cubi, la hubul TTF, deși ulterior s-a redus până la $1.270 pentru aceeași cantitate, arată datele ICE Futures. 

Înainte de a explica de ce pierdantul principal este Rusia, recapitulam reacția Occidentului la această solicitare și trecem în revistă statele care pot și sunt de acord să dea ruble țării-emitente de ruble.

Liderii celor 7 economii dezvoltate ale lumii (G7) – Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite – au convenit pe 26 martie să refuze plata în valuta rusească pe motiv că o astfel de schimbare ar constitui o încălcare unilaterală a contractelor agreate inițial cu Gazprom. Reprezentanții Uniunii Europene au susținut această poziție, deși unele state-membre au dat dovadă de flexibilitate în chestiunea dată.

Refuzul de a plăti în ruble ar putea rezulta în rezilierea contractelor și proliferarea relațiilor comerciale de tip ”take-or-pay” (ia sau plătește), care acoperă un volum total de 120 de miliarde de metri cubi. Pentru comparație, în anul 2021 Europa a importat 155 de miliarde de metri cubi de gaze rusești în baza contractelor bilaterale, dintre care 145 de miliarde doar de la Gazprom (mai sunt și Novatek, Rosneft, Lukoil).

În februarie 2022 țările UE și Marea Britanie au cumpărat circa 9 miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia, pentru care urmau să achite $7,0-7,5 miliarde.

”Gata pentru orice scenariu”

Vorbind în numele tuturor, ministrul german al Energeticii Robert Habeck a declarat că ”plata în ruble este inacceptabilă și vom insista în fața companiilor să respingă revendicarea lui Putin”. Aliații sunt pregătiți pentru orice fel de scenarii, a răspuns el la întrebarea ce se va întâmpla dacă Rusia suspendă livrările. Și cancelarul german Olaf Scholz, care deține președinția UE în anul curent, a reiterat ferm că plata va rămâne în euro.

Cancelarul german Olaf Scholz: ”Nein” plăților în ruble. Imagine: Euronews

Amintim că UE cumpără de la Federația Rusă circa 40% din necesarul de gaze naturale și 25% din necesarul de petrol. La rândul său, Rusia este dependentă în mare măsură de plățile făcute de europeni, cu care finanțează inclusiv războiul în Ucraina.

Decizia G7 și UE vine pe fundalul stopării transportului de gaze naturale prin conducta Yamal. Pe 29 martie presiunea la punctul de recepție Mallnow din Germania a fost zero. Miercuri livrările au fost reluate pentru un timp scurt, apoi iarăși au încetat.

Mulți experți au văzut în asta un preludiu înainte de întreruperea definitivă a livrărilor. Mai ales că secretarul de presă a lui Putin a declarat că Rusia ”în mod clar nu are de gând să ofere gaze gratis”, iar în condițiile în care se află țara în prezent ”este improbabil să facă acțiuni de caritate pentru Europa”, neglijând faptul că țara sa primește totuși plățile în valute străine.