Un ex-diplomat afirmă că războiul putea fi evitat dacă Ucraina era membră NATOUn ex-diplomat afirmă că războiul putea fi evitat dacă Ucraina era membră NATOfebruarie, după începutul invaziei ruse în Ucraina, președintele Vladimir Putin – pentru a se asigura că Occidentul va rămâne neimplicat în campania sa militară – a avertizat că ”oricine va încerca să ne stea în cale, […] trebuie să știe că răspunsul Rusiei va fi imediat și cu consecințe pe care nu le-ați văzut în istorie”.

A fost una din multiplele declarații privind posibilitatea de a folosi arme nucleare, fără a preciza împotriva cui, iar, în scurt timp, a ordonat ca forțele nucleare ruse să fie aduse în regim de alertă.

O unitate a forțelor strategice nucleare ruse înainte de exerciții militare în Siberia. Imagine: Focus.ua

Inițial, puțină lume a crezut că un astfel de scenariu este posibil. În perioada războiului rece, un atac nuclear însemna anihilarea reciprocă garantată, această perspectivă jucând rolul de siguranță în calea unei confruntări directe între cele două supra-puteri – SUA și URSS. Asta cu condiția că liderii ambelor părți sunt suficient de senili pentru a înțelege consecințele și au multe de pierdut.

Citiți și 
Care sunt șansele (și consecințele) dezintegrării Federației Ruse?

În Ucraina, însă, trupele ruse erau în ofensivă și ”necesitatea” de a utiliza arme nucleare nu exista. 

Totuși, planurile lui Putin au fost date peste cap de rezistența surprinzătoare a ucrainenilor și de asistența economico-militară masivă din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite. Ceea ce ne face să revenim la întrebarea dacă Kremlinul va fi tentat să tragă cu rachete nucleare și să medităm care ar putea fi reacția aliaților.

Odată cu împotmolirea forțelor ruse și retragerea lor din partea de nord și nord-est a țării, ucrainenii au trecut la ofensivă și în teritoriile sudice. Un rol cheie în ofensiva ucraineană a jucat armamentul trimis de SUA, UE și Marea Britanie.

Sistemele anti-tanc, tehnica blindată și artileria de producție occidentală, superioare celor rusești, au provocat pagube masive în armata rusă, care a pierdut irecuperabil între 15.000 și 20.000 de soldați și ofițeri în cele 3 luni și ceva de război, inclusiv 10 sa 12 generali.

Între 24 februarie și 3 iunie 2022, rușii au pierdut, de asemenea, peste 1.360 de tancuri, 3.360 de vehicule blindate, cel puțin 670 de piese de artilerie, 210 avioane, peste 170 de helicoptere, 530 de drone, 95 de lansatoare de rachete și 13 nave. 

În expresie bănească, pierderile de natură militară ale Moscovei în cele 100 de zile au însumat 22 de miliarde de dolari SUA. Cifrele respective reprezintă media calculată în baza datelor furnizate de câteva surse credibile (inclusiv MI-6, CIA), sunt aproximative și nu pot fi verificate la moment.

O coloană de tehnică blindată rusească, distrusă în estul Ucrainei. Imagine: Forbes.com

În ultimul timp, sistemele de rachetă HIMARS, pe care ucrainenii le-au primit de la americani, fac ravagii în tabăra agresorului. Având o precizie foarte mare, acestea au distrus zeci de depozite cu armament rusesc, inclusiv dincolo de linia frontului, adică pe teritoriul Federației Ruse. 

Cu o doză mare de certitudine, putem afirma că Putin și generalii săi nu au anticipat acest cost enorm.

Apoi brusc ucrainenii s-au retras din regiunea Donbas. S-a întâmplat după ce liderii Germaniei, Franței și Italiei (plus Klaus Iohannis de România) l-au vizitat pe președintele Volodimir Zelenski la Kiev. Analiștii au speculat că vizita a fost o încercare de a-l convinge pe Zelenski să cedeze (temporar?) o parte din teritoriul țării în schimbul unui armstițiu de pace.

Deși conducerea de la Kiev a reiterat că războiul se va încheia odată cu eliberarea întregului teritoriu ucrainean, se pare că raționamentul legat de prevenirea unui atac nuclear a devenit central în doctrina militară a NATO.