De ce, în pofida promisiunilor de a părăsi piața rusească, multe nume notorii și-au continuat activitatea în țara-agresoare?

După invazia Federației Ruse în Ucraina, sute de companii occidentale au anunțat că se solidarizează cu sancțiunile impuse Moscovei de SUA și UE și că se retrag temporar sau definitiv de pe piața rusească. Altele au spus că vor suspenda afacerile, dar vor păstra activele în Rusia, sau vor pleca mai târziu.

Școala de management a Universității Yale din statul american Connecticut a publicat o listă a peste 1.000 de companii, care, într-un fel sau altul, s-au alăturat sancțiunilor, sau cel puțin și-au făcut publică intenția de a participa la campania de penalizare a agresorului, analizând cum acestea și-au respectat promisiunile făcute. 

În dependență de decizia luată, toate companiile scrutate au fost plasate în 5 categorii:

1) companiile care au rămas și continuă afacerile ca de obicei (241),
2) companiile care au amânat investițiile planificate și dezvoltarea afacerii, dar desfășoară o activitate economică substanțială (160),
3) companiile care au redus o parte importantă a activităților economice (170),
4) companiile care au suspendat temporar majoritatea sau toate operațiile, păstrând opțiunea de revenire (499),
5) companiile care au suspendat definitiv afacerile sau au părăsit Rusia (315).

Cele mai multe companii care s-au retras din Rusia sunt din Statele Unite (117), urmate de întreprinderile din Marea Britanie (43), Germania, Finlanda, Polonia și Elveția, potrivit informațiilor publicate de Yale pe un site dedicat temei date. 

Singura companie românească prezentă în această listă este Bitdefender, un nume notoriu în sectorul IT, care a suspendat toate vânzările în Rusia și către clienții ruși.

Curios fapt este că printre cei care au ales măsura respectivă, adică retragerea completă de pe piața rusească, este și o companie din Belarus – Wargaming.net, un dezvoltator de jocuri online, cunoscut mai ales pentru aplicația mobilă ”World of Tanks”.

La polul opus sunt companii, care nu au putut reduce sau suspenda afacerile datorită clauzelor juridice ce le obligă să activeze în continuare. Drept exemple sunt obligațiile față de clienți și furnizori, proiectele în derulare, datoriile enorme nerecuperate, sau pur și simplu dorința de a nu rata profiturile grase.

Un alt motiv este riscul de a fi penalizat de guvernul rus pentru neonorarea obligațiilor asumate, cum s-a întâmplat cu băncile străine. Președintele Vladimir Putin a semnat un decret care interzice retragerea investitorilor din sistemul bancar, amenințându-i pe aceștia cu naționalizarea activelor și confiscarea banilor. 

Însă continuarea activității economice în Rusia nu este obligator o garanție a pierderilor financiare. Publicația independentă NovayaGazeta a analizat datele pentru 60 de firme mari din Occident care au rămas pe piața Federației Ruse și a concluzionat că în prima jumătate a anului curent doar 8 dintre ele au înregistrat pierderi, și nu întotdeauna generate de operațiile din Rusia. 

Printre companiile care au avut cel mai mult de suferit sunt BT/British Petroleum (-11 miliarde dolari SUA), inclusiv pierderi legate de devalorizarea activelor și crearea rezervelor, și Renault, care a raportat minus 1,7 miliarde de dolari. Ambele companii au justificat pierderile prin retragerea de pe piața din Rusia.

În unele cazuri pierderile sunt exprimate în altceva decât bani și sunt dificil de cuantificat, iar alteori companiile – de exemplu cele chineze – evită să facă publice cifrele legate de operațiile pe piața rusă. Ne notat că firmele chineze s-au grăbit să ocupe o parte din nișele eliberate de occidentali, deși fac acest lucru prudent, evitând preluarea de active care ar putea în viitor fi reclamate de foștii proprietari.

Cine a rămas?

News-Cafe.eu a selectat din lista Yale câteva dintre cele mai cunoscute companii care au ales să rămână și să gestioneze afacerile în Rusia ca și înainte de război.

Au rămas:

Austria:

• Raiffeisen Bank International, finanțe
• Egger, industrie ...12 în total

Elveția:

• Liebherr, electrocasnice
• Zepter, comerț diverse ...5 în total

Germania:

• Hoffmann Group, industrie
• ZET Chemie, diverse materiale ...23 în total

Franța:

• Leroy Merlin, comerț diverse
• Auchan-Retail, comerț diverse
• Lactalis, comerț diverse
• Bonduelle, produse alimentare
• Lacoste, vestimentație ...24 în total

Japonia:

• Mitsubishi Heavy Industries, industrie
• OKI, IT
• Muzuho Financial Group, finanțe ...15 în total

Italia:

• Unicredit, finanțe
• Benetton, vestimentație ...13 în total

Olanda:

• Phillips, electrocasnice ...4 în total

Slovenia:

• KRKA, medicamente
• Gorenje, electrocasnice ...7 în total

SUA:

• Coudflare, IT
• Titan International, industrie
• Kemin, sănătate
• Lear Corporation, automotive
• Patreon, finanțe ...21 în total

Din lista sus-numită, doar a 5-a parte dintre companiile occidentale au plecat totalmente din Rusia, iar o treime dintre ele și-au înghețat activitățile. Aproximativ 600 de companii au redus amploarea operațiilor, trag din timp sau pur și simplu nu desfășoară vreo activitate. Giganții bancari americani JPMorgan Chase și Goldman Sachs, de exemplu, s-au retras din Rusia, dar continuă să cumpere datoriile Moscovei.

Cele mai multe dintre afacerile occidentale active în Rusia continuă să aducă profit proprietarilor și acționarilor.