Actualul prim-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord promovează legi care subminează și erodează temeliile sistemului democratic în această țară.

Acum că Uniunea Europeană nu mai poate exercita pârghii de control asupra guvernului de la Londra și nu-i poate influența politica internă, autoritățile din Marea Britanie au început implementarea unui plan despre care au avertizat experți notorii în drepturile omului – demontarea democrației.

Despre această evoluție scriu ziarele britanice, care îl acuză pe premierul conservator populist de o serie de acțiuni incompatibile cu statutul de stat bazat pe supremația legii și drepturile omului.
Printre păcatele menționate la adresa lui Boris Johnson se numără limitarea drepturilor instanțelor de judecată de a cere socoteală de la partidul de guvernământ, instituirea controlului asupra procesului electoral, restricționarea dreptului cetățenilor la demonstrații de protest și introducerea pedepselor pentru jurnaliști și informatori.

Dezbină și stăpânește

Johnson, unul dintre cei mai aprigi susținători ai Brexitului, dă dovadă de un comportament similar cu stilul de conducere al altor lideri populiști – Andrezej Duda, președintele Poloniei, Victor Orban, premierul Ungariei, și Donald Trump, fostul președinte al SUA, notează publicația The Guardian.

Scopul pentru care guvernul condus de Johnson a dat startul debilitării instituțiilor este eliminarea mecanismului de control și echilibru, pentru perpetuarea aflării la putere.

În cazul instanțelor de judecată, guvernul promovează un proiect de lege care prevede revizuirea procedurii de examinare judiciară, prin limitarea competenților judecătorilor la investigarea anumitor acțiuni întreprinse de puterea executivă. În 2019 Johnson a suspendat activitatea Parlamentului, pentru a-și promova agenda politică legată de Brexit, însă justiția i-a anulat decizia cu un scor umilitor de 11-0.

O nouă legislație cu privire la poliție permite miniștrilor să ordone suprimarea oricăror forme de protest, la discreția personală, dacă aceștia consideră că demonstrația este ”enervantă” pentru public. Protestatarii riscă o pedeapsă de 10 ani în penitenciar, iar polițiștii obțin dreptul de a dispersa mulțimea și a aresta participanții fără ca aceștia să încalce ordinea publică.

De asemenea, Johnson este supărat pe foștii colegi de breaslă – jurnaliștii, dar și informatorii care furnizează informații sensibile presei. În acest sens, premierul a propus amendarea Actului de Secrete Oficiale prin oferirea de puteri suplimentare executivului și introducerea unor pedepse mai dure pentu încălcarea lui. Chiar și tabloidul The Sun a criticat această intenție, numind-o ”licență pentru mușamalizare”.

Pe de o parte, dl Johnson vrea să prevină tragerea la răspundere a guvernului și a sa personală, iar pe de altă parte dorește să se asigure că înlăturarea lui de la putere va fi un lucru dificil. Sarcina respectivă ar putea s-o atingă prin ingerință în afacerile Comisiei Electorale, care este un organ independent. Astfel, miniștrii vor avea dreptul să dea ordine Comisiei Electorale în chestiuni legate de desfășurarea campaniilor sau definirea unor activități sociale drept electorale, fapt ce va lovi în partidele de opoziție sau asociații care critică guvernul.

Favoritism politic

Există probleme și la distribuirea banilor publici pentru susținerea comunităților: dintre cele 45 de orașe și municipalități selectate pentru ajutor 39 sunt conduse de politicieni conservatori, adică selectarea s-a făcut în mod vădit pe principii de apartenență partiinică.

Mai recent, Johnson a insistat să instaleze la șefia Ofcom, agenția care monitorizează piața audioviualului, un aliat ideologic – fostul editor al ziarului Daily Mail, Paul Dacre.

Anterior, Boris Johnson a activat în calitate de primar al capitalei, iar înainte de a intra în politică a lucrat în mass media. În postura de jurnalist și-a câștigat faima de minciunos.