Una din consecințele topirii ghețarilor la poli este ridicarea nivelului mărilor și oceanelor, care provoacă inundații și distrugerea habitatelor marine dar și umane, iar acum s-a descoperit că a apărut încă o problemă legată de acest fenomen.

Potrivit unui nou studiu, pe măsură ce straturile de ghețari dispar, crusta subiacentă a planetei se deformează, și efectul acestui proces poate fi observat pe o suprafață de mii de kilometri.

Astfel, concluzionează savanții Laboratorului Național din Los Alamos, statul New Mexico (SUA), crusta Pământului se ridică și se extinde, deocamdată acest lucru fiind vizibil în Groenlanda, Antarctica și insulele Arctice.

Schimbările se produc cu viteza de un milimetru pe an, ceea ce ar părea că nu este mult, însă fiecare milimetru nou afectează sute de tone de gheață, grăbind fragmentarea ei.

În prezent se încearcă a fi obținute modelele de evoluție a acestui fenomen pentru a putea elabora prognoze privind viitorul planetei și a înțelege consecințele.

"Savanții au efectuat multe cercetări sub straturile de gheață și platouri glaciare. Ei știau că aceste schimbări vor defini regiunea unde s-au făcut cercetări, însă nu au realizat imediat că procesul are loc la scară globală”, a spus Sophie Coulson, colaborator la Los Alamos.

Studiile anterioare au demonstrat că ”îngroșarea” crustei poate avea loc sub ghețarii care se topesc sau fragmentează, însă de data aceasta Coulson și colegii ei au făcut măsurări pe orizontală, pe o suprafață mult mai mare, și au folosit imagini făcute de sateliți.

Ei au documentat faptul că deformările pot varia de la an la an. În unele cazuri mișcarea orizontală poate depăși mișcarea pe verticală.

Cum are loc deformarea

Imaginați-vă o bucată de ghiață plutind pe apă pe o placă de lemn. Dacă ghiața se topește și devine apă, volumul total de lichid se extinde pentru a umple spațiul disponibil, iar placa de lemn se ridică, a explicat Coulson.

Echipa de la Los Alamos a menționat, de asemenea, că deformarea crustei planetare poate dura mii de ani, iar unele schimbări au loc în prezent ca urmare a sfârșitului ultimei ere glaciare acum circa 11.000 de ani.

”Dacă analizăm la scara de timp a contemporanietății, avem impresia că Pământul este o structură elastică, de parcă ar fi din cauciuc, dar la o scară de sute de mii de ani, planeta se comportă de parcă ar fi un fluid în mișcare foarte lentă. O eră glaciară se desfăroară într-o perioadă foarte îndelungată, dar noi încă îi vedem astăzi impactul”, a precizat Coulson, citat de Science Alert.

Referindu-se la importanța acestui studiu pentru știință, cercetătoarea a spus că una dintre aplicațiile practice este măsurarea mai exactă a mișcărilor tectonice și anticiparea activităților seismice.

Studiul nou a fost efectuat în perioada 2003 – 2018, rezultatele fiind publicate recent în revista de știință Geophysical Research Letters.