Prosperarea vieții pe planeta noastră se datorează abundenței de oxigen, acesta fiind unul dintre factorii principali ai sustenabilității biologice, însă lucrurile nu vor rămâne așa pentru întotdeauna.

Potrivit unui studiu nou, într-un trecut foarte îndepărtat Pământul a avut o atmosferă bogată în metan și minimum de oxigen, iar în viitor – probabil peste circa un miliard de ani – starea respectivă va reveni.

Când situația se va inversa, adică metanul va lua locul oxigenului, schimbările în atmosferă se vor produce destul de repede, iar viața aerobiotică va fi probabil înlocuită de forme de viață anaerobiotice – organisme care vor putea supraviețui fără oxigen.

Simulările efectuate de o echipă de savanți, care au publicat rezultatele în revista ”Nature Geoscience”, arată că Marele Eveniment de Oxidare pe planeta noastră a avut loc acum 2,4 miliarde de ani, în Perioada Arheană.

Autorii studiului, Kazumi Ozaki de la Universitatea Toho din Japonia și Christopher Reinhard de la Institutul de Tehnologii din Georgia, SUA, consideră că prezența oxigenului în atmosferă nu va fi permanentă și reducerea consistenței acestuia va începe, cel mai probabil, înainte ca ecosistemul planetei să suporte primele consecințe ale așa-numitului efect de seră umedă sau pierderea masivă a oceanelor și mărilor.

Un exemplu de generare a deficitului de oxigen, în baza activității filoplanctonului.

Imagine: WHOI.edu.

"Modelul elaborat (în baza a peste 400.000 de simulări) proiectează o deoxigenizare a atmosferei și reducerea dramatică a O2 până la nivelul existent în Perioada Arheană – de un milion de ori față de astăzi”, au prezis cei doi savanți.

Pentru majoritatea absolută a formelor de viață – inclusiv oamenii – inversarea situației privind conținutul atmosferei va reprezenta sfârșitul vizei de reședință pe această planetă. În aceste condiții este necesar de găsit o lume nouă pentru a perpetua specia umană, iar cronometrul căutărilor se va opri peste un miliard de ani.

Ozaki și Reinhard au efectuat experimente complexe pentru a identifica trendurile legate de biosfera planetei, dar și impactul Soarelui asupra proceselor pe Pământ. Ei au calculat și nivelul dioxidului de garbon, care este în scădere, menționând că pe măsură ce acest gaz se descompune din cauza temperaturilor în creștere se reduce și numărul organizmelor responsabile de fotosinteză, ceea ce rezultă în diminuarea nivelului de oxigen.

Savanții au prezis anterior că intensificarea radiației solare va evapora literalmente apa din oceane și acest proces va avea loc peste 2 miliarde de ani, iar noul studiu sugerează faptul că tot ce va fi pe pământ la jumătate din acest termen va pieri din cauza sufocării.

Totuși, unele forme de viață vor continua să existe, de exemplu microbii , care trăiesc în baza metabolismului anaerobiotic.

Zonele de hipoxie în lume în anul 2009. Imagine: Wikipedia.

Studiul este relevant în special pentru toată lumea preocupată de căutarea exoplanetelor care ar putea găzdui viitoarele generații de oameni și specii terestre ce vor putea supraviețui călătoriilor interplanetare.

Studiul a fost efectuat în cadrul investigațiilor finanțate de NASA prin rețeaua NexSS (Nexus for Exoplanet System Science – Legătura pentru Științele de Studiere a Sistemelor Exoplanetare).