Bioingineria a făcut minuni care până nu demult le-am văzut doar în filme de ficțiune: regenerarea unei părți a membrului superior, inclusiv a oaselor, mușchilor, sistemului nervos și sistemului circulator. Și nu prin atașarea părților care lipsesc, ci anume prin creșterea naturală a acestora, stimulată medicamentos.
Potrivit concluziilor publicate în revista științifică Science Advance, echipa din spatele experimentului a folosit transplant din celule stem și un amestec ddin 5 medicamente ce conține aceleași enzime care contribuie la dezvoltarea umană normală, cum ar fi hormonii de creștere, inhibitori colageni si antiinflamatoare. Ele au fost aplicate prin intermediul unui dispozitiv portabil pe cioturile membrelor amputate.
Etapele regenerării. Pe ultimul rând este progresul obținut cu ajutorul coctailului de medicamente (neprecizate). Imagine: Universitatea Tufts.
Membrii echipei, biologul Michael Levin de la Universitatea Tufts din Boston, SUA, inginerul de biomedicină David Kaplan de la aceeași instituție, și biologul Nirosha Murugan de la Universitatea Algoma, au explicat într-un articol semnat pentru Conversation că s-au inspirat de proprietățile de regenerare prezente la salamandra comună și o specie înrudită numită axolotl.
Au ales, însă, broasca africană cu gheare, care, dimpotriva, nu are așa proprietăți.
Un alt exemplu pentru inspirație a fost cercetarea zoologului Marcus Zigner, care în anul 1951 a reușit regenerarea parțială a labelor de broască prin redirecționarea nervului sciatic. Iar Universitatea Tufts a efectuat în 2013 un studiu cu privire la manipularea celulelor stem în scop similar.
După succesul cu studiul asupra broaștelor, unul dintre cercetători și-a exprimat convingerea că va fi încă în viață când medicina va fi capabilă să le ofere oamenilor noi mâini, picioare sau alte părți ale corpului, prin creșterea părților lipsă sau deteriorate.
Axolotl este una dintre cele mai fascinante ființe pe Terra, înzestrat de la natură să-și regenereze părțile corpului după traumare sau amputare. Imagine: Flickr
Cei trei savanți consideră, totodată, că succesul experimentului cu broasca africană cu gheare este parțial, deoarece după regenerare aripioarele dintre degete așa și n-au apărut, iar oasele noi sunt mai fragile.
Următoarea etapă a cercetărilor în domeniul regenerării este repetarea experimentului pe șoareci. Un precedent similar a avut loc la Universitatea Tulane în 2012, acolo șoarecii au putut să-și crească labe noi, cu oase, piele, vase sangvine și nervi, dar n-au format articulații.
În cazul oamenilor, lucrurile vor fi mai complicate, dar nu și imposibile, au spus biologii Universității Tufts. La urma urmei, creșterea organelor umane în condiții de laborator și transplantarea lor la pacienți nu mai este o practicică ieșită din comun.
***
News-Cafe.eu are mare nevoie de un specialist social media, doar că nu ne putem permite această angajare. Deveniți finanțator al sitului de noutăți din știință și tehnologii, vom recunoscători pentru orice suport financiar. Conturile noastre la Banca Transilvania:
În lei: RO03BTRLRONCRT0490900501
În euro: RO50BTRLEURCRT0490900501Beneficiar: Rudeana SRL-D
Scopul: donație, acces la conținut, suport mass mediaVă mulțumim!