Celții – și oile lor – sunt primii care s-au stabilit cu traiul pe Insulele Faroe, cu circa 500-300 de ani înainte de primele raiduri ale vikingilor, care datează cu perioada cuprinsă între 800 și 850, potrivit unui studiu publicat în revista științifică Communications Earth & Environment. 

Nu există dovezi ce ar susține prezența mamiferelor în Insulele Faroe până în secolul 5 al erei trecute, ceea ce înseamnă că animalele domesticite au fost aduse de primii coloniști.

Această afirmație este susținută de analiza fecalelor fosilizate ale oilor aduse pe insule în Evul Mediu timpuriu. ADN-ul extras din 14 mostre de sediment din lacurile arhipelagului, de la 11 adâncimi diferite, a fost analizat în laboratorul de paleogenomică a Universității din California ”Santa Cruz”. ADN-ul și biomarcherii produși de sistemul digestiv al oilor din acea perioadă au confirmat prezența urmei ”celtice”, după compararea cu ADN-ul progeniturii moderne.

Lorelei Curtin, geolog la Universitatea din Wyoming, și colegii ei de la câteva instituții de cercetare din SUA și Norvegia menționează în studiu că unul dintre tuburile de 2,7 metri înălțime, umplute cu straturi de roci sub un lac al insulei Eysturoy, conținea 10.000 de ani de istorie a arhipelagului.

După analizarea materialului, ei au realizat că fecalele fosilizate ale animalelor datează cu anii 492-512. Calculele au pornit de la anul 877, când în Islanda a avut loc erupția unui vulcan ce a lăsat urme similare în sedimentele unui lac local.

Co-autorul studiului Nicolas Balascio, geolog la Colegiul William și Mary, a menționat într-un articol la aceeași temă că plantele lemnoase precum salcia, ienupărul și mesteacănul au dispărut din sedimente exact în timpul sosirii oamenilor și oilor, iar vegetația bună pentru pășune a început în curând să prospere. 

Este o dovadă clară a impactului animalelor asupra mediului, care a început să se schimbe odată cu sosirea primilor coloniști, a spus cercetătorul.