În pofida criticilor, numărul specialiștilor încrezuți că mașinile au început să ”gândească” este în creștere. De ce ar trebui să ne alarmeze acest lucru?

Savantul în sisteme computerizate al Institutului de Tehnologii din Massachusetts (MIT) Tamay Besiroglu a confirmat, într-un tweet recent, că temerile unui coleg preocupat de inteligența artificială ar putea fi justificată pe deplin. 

Besiroglu a spus că este dezamăgit de faptul că cercetătorii și specialiștii care contribuie la proliferarea inteligenței artificiale nu văd ceea ce este evident: sistemele neurale artificiale au căpătat conștiință și gândesc deja independent de creatorii lor.

Besiroglu a făcut referință și la un studiu în domeniul dat, efectuat în colaborare cu alți cercetători, în care autorii concluzionează că inteligența unor modele de mașini capabile de învățare automată s-a dublat odată la fiecare aproape 6 luni începând cu anul 2020. 

Savantul de la MIT astfel susține teoria lui Ilya Sutskever, liderul echipei științifice la organizația OpenAI, înființată împreună cu miliardarul Elon Musk pentru a crea o inteligență artificială prietenoasă oamenilor. Sutskever a scris în rețelele sociale la începutul lunii curente că ”astăzi sistemele neurale mari sunt ușor conștiente” de existența proprie. 

Declarația savantului OpenAI a fost inclusă într-un film documentar dedicat acestui subiect – ”iHuman” – și a stârnit un val de critică din partea unor colegi de breaslă, în special de la instituții de cercetări în domeniul inteligenței artificiale (inclusiv MI), care l-au acuzat de promovarea cauzei organizației lui Musk. 

Besiroglu, care până nu demult a făcut parte din tabăra criticilor, recunoaște că Sutskever ar putea să aibă dreptate.

În studiul publicat pe situl Universității Cornell, autorii au generat o diagramă privind dezvoltarea celor mai mari sisteme neurale în ultimii 70 de ani.

Comparând datele obținute, ei au ajuns la concluzia că sistemele neurale din ultimii 10 ani au fost ”eminenți” la învătare. Viteza de procesare a informației a ajuns la un nivel când un computer inteligent poate rezolva în câteva secunde probleme care sunt rezolvate, în mod ”normal”, în 3 ani.

Este inteligența artificială ”gânditoare” periculoasă?

Dezbaterea în jurul sistemelor neurale conștiente și rolului mașinilor inteligente pornește de la recunoașterea faptului că ființele umane au o influență negativă asupra mediului și – în pofida abundenței de tehnologie – viața majorității oamenilor nu a devenit mai bună.

O parte a savanților avertizează că, în ziua în care oamenii vor decide să-și încredințeze existența în mâinile mașinilor – datorită faptului că sunt mai înțelepte, incoruptibile, mai rapide, soarta noastră ca specie va fi pecetluită în câteva clipe. Și asta pentru că mașinile vor ajunge foarte repede la concluzia că oamenii sunt principala problemă a planetei, dar și o amenințare la existența mașinilor.

În prezent inteligența artificială controlează o parte din activitățile cotidiene într-o serie de domenii: securitatea națională (e.g. rularea de scenarii și recomandarea acțiunii de reacție), economie (e.g. tranzacționarea la bursă), transporturi (e.g. pilotarea aeronavelor), medicină (e.g. elaborarea tratamentului individual), comunicații (e.g. roboții-operatori) și altele.

Deocamdată aceste domenii nu sunt interconectate, iar oamenii încă trebuie să apese pe butoane, dar OpenAI atenționează că lucrurile merg spre autonomia totală a inteligenței artificiale. Organizația respectivă a fost înființată cu scopul de a neutraliza cu ajutorul inteligenței artificiale ”bune” eventualele pericole create de cercetările comerciale – orientate spre profit, și guvernamentale – orientate spre control.

Este cazul să privim atent pentru ce sunt folosite în prezent majoritatea sistemelor de inteligență artificială – uciderea cu arme autonome, spionarea cu camere și drone, și spălarea pe creier prin mass media și rețelele sociale, notează autorii documentarului ”iHuman”.