O cercetătoare americană propune modificarea genetică a microbilor pentru a spori absorbția carbonului din atmosferă.

Jennifer Doudna, biochimistă care în 2020 a primit Premiul Nobel pentru descoperirea metodei de editare genetică CRISPR, consideră că tehnologiile moderne pot să ajute la soluționarea celor mai mari probleme cu care se confruntă planeta, inclusiv schimbările climatice. 

Savanta a declarat într-un interviu pentru revista Technology Review a Institutului de Tehnologii din Massachusetts că rescrierea codului genetic al unor microbi va intensifica abilitatea lor de a absorbi CO2. 

”Se acordă multă atenție exploatării CRISPR în scopuri clinico-medicale. Cu toate acestea, bănuiesc că în următorul deceniu, când ne gândim la impactul global și impactul asupra vieții de zi cu zi, utilizarea CRISPR în agricultură și chiar în abordarea schimbărilor climatice va avea potențial un impact mult mai larg”, a spus ea.

Savanta a exemplificat cu rezultatele unor colegi de la aceeași universitate, care au folosit metoda CRISPR pentru a proiecta orez tolerant la secetă, testat în prezent pe un teren agricol în California.

Pe de altă parte, cercetătorii Institutului Salk pentru Studii Biologice din San Diego au reușit să amplifice sistemele de rădăcini ale unor plante cu scopul de a depozita cantități mai mari de carbon.

Ilustrarea ciclului carcurs de carbon în sol.

O idee mai avansată, dar cu un impact potențial foarte mare, este utilizarea CRISPR în comunitățile microbiene, în sol sau în apă, ceea ce va permite să le îmbunătățim capacitățile de captare a carbonului, mai ales că studiile în domeniu confirmă sustenabilitatea unei astfel de inițiative, a precizat Doudna. 

Afirmațiile savantei nu reprezintă ceva nou pentru comunitatea biologilor. În anul 2019, cercetătorii Institutului Weizmann din Israel au modificat codul genetic al bacteriilor E.coli, transformându-le în micro-organisme literalmente ”flămânde” după dioxid de carbon. De fapt, ele consumă doar CO2, potrivit rezultatelor unui alt studiu, publicat în revista Cell. 

Doudna a descoperit metoda de inginerie genetică CRISPR în colaborare cu colega sa Emmanuelle Charpentier, cele două împărțind Premiul Nobel în Chimie în 2020. La 10 ani după descoperirea respectivă, această metodă revoluționară este în prezent testată și pe oameni, după ce savanții au experimentat pe plante și animale. Cercetătorii explorează potențiale tratamente pentru a vindeca siclemia, orbirea și bolile hepatice. Doudna și Charpentier au devenit a șasea și a șaptea femeie care câștigă premiul la chimie.

Doudna conduce Institutul de Genomi Inovatori a Universității Berkeley din California.